Judecătorii din Capitala Bulgariei examinează astăzi contestația depusă de Elena Udrea la cererea de executare a mandatului de arestare european, după ce au primit de la autoritățile române documentele solicitate. În cazul în care vor respinge această contestație, fostul demnitar va fi predat autorităților române.
Curtea de Apel din Sofia este instanța care este așteptată să decidă miercuri, 1 iunie, dacă admite sau nu contestaţia pe care Elena Udrea a făcut-o, după ce judecătorii din Blagoevgrad au hotărât punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele ei.
Elena Udrea a părăsit România, la începutul lunii aprilie, înainte ca Înalta Curte de Casație și Justiție să pronunțe condamnarea sa la 6 ani de închisoare, în dosarul „Gala Bute”. La scurtă vreme după ce a plecat din țară, însă, a fost oprită de la granița dintre Bulgaria și Grecia.
Statul român a cerut autorităților bulgare executarea mandatului european de arestare, însă procedurile judiciare din țara vecină încă nu se încheiaseră. Pe 18 mai, judecătorii Curții de Apel de la Sofia au amânat decizia
Astfel, la Blagoevgrad, Udrea a cerut să nu fie trimisă în România și a invocat condițiile din penitenciarele de la noi. Fostul ministru român a mai încercat să obțină clemența judecătorilor bulgari spunând că a închiriat o locuință în orașul de la graniță, dar și că a depus cerere de azil în Grecia. Magistrații din Blagoevgrad i-au respins toate argumentele, iar Elena Udrea a depus contestație, relatează Libertatea.
Procesul s-a mutat la Sofia, la o instanță superioară, judecătorii Curții de Apel amânând de 4 ori luarea unei decizii. La ultimul termen, din 18 mai, avocații fostului ministru român au depus o serie de plângeri și înscrisuri în baza cărora au susținut că extrădarea Elenei Udrea nu trebuie să aibă loc întrucât „în România i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil deoarece unul dintre magistrații români care s-a pronunțat în cazul ei nu a depus jurământul de judecător”. Conform cursei citate, apărătorii au mai invocat și „decizia Curții Constituționale din România prin care a fost anulată condamnarea clientei lor”.
Înainte de a lua vreo decizie legată de contestația formulată de Udrea, judecătorii bulgari au solicitat autorităților române documente privind procesul Gala Bute, urmând ca, în funcție de momentul în care vor sosi aceste acte, instanța de la Sofia să decidă pe 1 sau 8 iunie. Marți, după ce actele au sosit, a fost stabilit următorul termen pentru 1 iunie.
Când ar putea fi adusă Udrea în România Dacă magistraţii bulgari îi vor respinge contestația, Udrea va fi trimisă în România şi va ajunge la Penitenciarul Târgşor, pentru a executa pedeapsa de 6 ani de închisoare rămasă definitivă în dosarul Gala Bute.
Potrivit legislației bulgare, transferul fostului ministru al dezvoltării trebuie pus în practică în maximum 10 zile de la pronunțarea hotărârii judecătorești de executare a mandatului european de arestare. Pe 7 aprilie 2022, ziua în care a Înalta Curte de Casaţie şi Justiție a pronunţat decizia, Elena Udrea a plecat dis-de-dimineaţă în Bulgaria şi s-a oprit în Sofia, aşteptând să afle verdictul final. Când a auzit că va merge la închisoare, a plecat spre Grecia, dar a fost prinsă la vama Kulata, iar de atunci se află în arest.
Elena Udrea a publicat, pe 22 mai, un text pe contul ei de Facebook, pentru prima dată de când a fost arestată în Bulgaria, în care își reafirmă nevinovăția, susținând că a fost condamnată ilegal. De altfel, ea critică dur justiția din România: „ „Sunt 46 de zile de când sunt arestată ilegal, ca urmare a unei halucinante decizii a ICCJ, prin care mi s-a respins contestaţia în anulare doar MIE dintre toate dosarele similare ( Șova, Pop, Niță, Vâlcov, Bica, etc), şi mi s-a refuzat doar mie dreptul de a fi rejudecata legal în dosarul Gala Bute”.
În 23 mai, judecătorii instanței supreme române au amânat pentru 20 iunie dosarul privind suspendarea executării pedepsei pentru Elena Udrea în dosarul Gala Bute. Recursul în casaţie este ultima cale extraordinară de atac la care a apelat Elena Udrea pentru a nu executa pedeapsa de 6 ani.
În acest context, Ministerul Justiţiei propune o „lege a fugarilor”, după ce mai multe persoane condamnate penal au reușit să iasă din țară, înainte de pronunțarea sentințelor, așa cum este cazul Elenei Udrea sau al lui Sorin Oprescu.